Acest post durează doar două săptămâni, dar rămâne unul dintre cele mai aspre din calendarul ortodox, alături de Postul Paștelui. Beligi este o casă de servicii funerare non-stop în București și Ilfov, la 0374 560 000.
Vedem an de an, la Beligi, cum familiile din București și Ilfov leagă această perioadă de pregătire duhovnicească și de pomenirea celor dragi. Multe dintre ele caută explicații clare, nu doar rânduieli seci de calendar bisericesc. Tradiția rămâne vie mai ales în comunitățile cu rădăcini rurale, unde praznicul din 15 august adună generații întregi la aceeași masă. Mai jos găsești ce înseamnă postul, ce se mănâncă și ce rânduieli specifice îl însoțesc.
Ce este Postul Adormirii Maicii Domnului?
Biserica Ortodoxă rânduiește acest post pentru 14 zile, în cinstea Fecioarei Maria, înainte de praznicul mutării ei la cele veșnice. Datele rămân fixe an de an, indiferent de ziua săptămânii în care cad: 1 și 14 august. Este unul dintre cele patru posturi mari de peste an, alături de Postul Paștelui, al Crăciunului și al Sfinților Apostoli. Dar rămâne cel mai scurt și, potrivit tradiției, unul dintre cele mai aspre dintre ele.
De ce se numește și Postul Sfintei Mării
Postul se numește popular și Postul Sfintei Mării, denumire legată de Sinodul III Ecumenic ținut la Efes, în anul 431. Atunci, cinstirea Fecioarei Maria ca Theotokos, adică Născătoare de Dumnezeu, a primit o dezvoltare liturgică mai amplă în întreaga Biserică. Potrivit CrestinOrtodox.ro, tradiția leagă postul de aproape 1.600 de ani de acest moment din istoria Bisericii, prin exemplul de smerenie al Fecioarei Maria. Denumirea populară a rămas mai răspândită decât cea liturgică în multe sate din România.
Cum s-a stabilit durata fixă de 14 zile
Durata postirii nu a fost mereu la fel în toată Ortodoxia, potrivit aceleiași surse: unele zone posteau doar o zi, altele patru sau opt. Abia la sinodul de la Constantinopol din 1166 s-a stabilit regula unică pentru toată Ortodoxia. Patriarhul Luca Chrysoverghi a hotărât atunci durata de 14 zile, păstrată neschimbată de aproape 900 de ani, până la praznicul din 15 august. Pe 1 august, prima zi de post, Biserica prăznuiește și Scoaterea Sfintei Cruci, cu procesiuni păstrate din vechime la Constantinopol.
Ce se mănâncă în această perioadă?
Regimul alimentar exclude complet carnea, ouăle și lactatele aproape în tot postul, potrivit Bisericii Ortodoxe. Luni, miercuri și vineri se ține post sever, fără untdelemn, iar marți și joi se permit doar legume fierte, tot fără ulei. Sâmbăta și duminica vine o mică relaxare, cu dezlegare la ulei și la vin. Regimul e comparabil ca asprime cu Postul Paștelui, deși durează mult mai puțin.
Zilele de post sever: luni, miercuri și vineri
În zilele de luni, miercuri și vineri, rânduiala cere mâncare uscată abia după Ceasul al IX-lea, spre seară. Nu se consumă carne, ouă, lactate sau untdelemn în aceste zile. Marți și joi regula se relaxează puțin: legume fierte, fără ulei și fără vin, într-un regim tot destul de aspru. Această rânduială strictă rămâne una dintre cele mai vechi păstrate neschimbate în calendarul bisericesc ortodox.
Zilele cu dezlegare la ulei, vin și pește
Sâmbăta și duminica, Biserica îngăduie dezlegare la untdelemn și vin, ca o mică relaxare față de zilele lucrătoare, dar peștele rămâne interzis în aceste zile. Singura zi din tot postul cu dezlegare completă la pește este 6 august, de Schimbarea la Față a Domnului. În rest, peștele lipsește de pe masă până la praznicul din 15 august, care încheie postul. Mulți credincioși păstrează totuși mese simple, cu legume de sezon, fructe și pâine, indiferent de zi.
Ce alte rânduieli mai ține Biserica?
Pe lângă restricțiile alimentare, credincioșii sunt chemați la rugăciune sporită, spovedanie și împărtășanie înainte de praznic. Nu se organizează nunți, botezuri sau petreceri cu caracter festiv în această perioadă. Mulți preoți recomandă spovedania mai ales în ultimele zile dinaintea praznicului. În aceste două săptămâni sunt prăznuiți și Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, pe 5 august, și Sfânta Teodora de la Sihla, pe 7 august.
Rugăciunile din această perioadă de post
În multe biserici se citește zilnic Paraclisul Maicii Domnului, o rugăciune de mijlocire scurtă și des folosită în comunitățile ortodoxe din toată țara. În ajunul praznicului, unele parohii săvârșesc și Prohodul Maicii Domnului, slujbă de priveghere asemănătoare cu Prohodul de la Sfintele Paști. Unii credincioși adaugă și Acatistul Adormirii Maicii Domnului ca rugăciune personală suplimentară, mai ales spre finalul postului. Multe parohii recomandă și citirea zilnică a unui capitol din Psaltire, alături de rugăciunile de seară, ca parte firească a pregătirii duhovnicești.
Ce nu se face în această perioadă
Tradiția populară descurajează petrecerile zgomotoase și certurile, alături de interdicția bisericească pentru nunți și botezuri. Accentul cade pe liniște, fapte bune și evitarea vorbelor care aduc rău altora, mai ales spre finalul postului, privit ca un timp de cumpătare. Multe familii evită și certurile legate de recoltă, într-o perioadă legată tradițional de binecuvântarea culesului din curțile gospodarilor. Postul rămâne, înainte de toate, un exercițiu duhovnicesc, potrivit Bisericii Ortodoxe.
Cum se leagă Postul Adormirii Maicii Domnului de pomenirea celor dragi?
În multe zone, mai ales la sate, praznicul din 15 august rămâne un prilej de întâlnire a familiei și de pomenire a celor plecați. Potrivit Basilica.ro, unele comunități transformă praznicul într-un fel de zi a satului, cu familia adunată laolaltă și cu pomenirea celor dragi. La Beligi vedem multe familii din București și Ilfov care aleg exact această perioadă pentru a merge la cimitir și a aprinde o lumânare.
Parastasul de Sântămăria Mare
Unele familii aleg exact perioada de Sântămăria Mare pentru un parastas, cu coliva și lumânarea aduse la mormânt, mai ales lângă o dată importantă. Ai nevoie de colivă pregătită din timp, de lumânări și de o vorbă cu preotul pentru ora slujbei. Masa de pomenire, gătită de post în această perioadă, cuprinde de regulă trei feluri simple, fără carne sau lactate. Semnificația colivei aduse la mormânt e explicată pe larg în pagina despre colivă.
Ai nevoie de sprijin pentru o slujbă de pomenire?
Întrebări frecvente
Se încheie pe 14 august, cu o zi înainte de praznicul Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august, care încununează cele două săptămâni de post. Este unul dintre cele patru posturi mari ale Bisericii Ortodoxe, ținut în cinstea Fecioarei Maria. La întrebarea ce se mănâncă în Postul Adormirii Maicii Domnului, răspunsul e simplu: regim aspru, fără carne, ouă sau lactate.
Postul Adormirii Maicii Domnului 2026 începe sâmbătă, 1 august, și se încheie vineri, 14 august, cu praznicul sâmbătă, 15 august. Mulți se întreabă când începe Postul Adormirii Maicii Domnului: răspunsul rămâne fix an de an, indiferent de ziua săptămânii în care cad datele. Lăsatul secului, ultima masă cu mâncare de dulce, e în seara de 31 iulie.
Se exclud carnea, ouăle, lactatele și, luni-miercuri-vineri, untdelemnul, potrivit rânduielii bisericești. Marți și joi se permit legume fierte fără ulei, iar sâmbăta și duminica e dezlegare la ulei și vin. Dezlegare la pește există o singură dată în tot postul: 6 august, de Schimbarea la Față, cu vin și untdelemn alături.
Bolnavii, femeile însărcinate, copiii și persoanele aflate în călătorie pot primi dezlegare de la duhovnic pentru un regim mai ușor, potrivit Bisericii Ortodoxe. Dezlegarea înseamnă adaptarea postului după putere, stabilită direct cu duhovnicul. Decizia rămâne, în general, la preotul duhovnic al fiecărei familii sau parohii, după o discuție directă.
Rugăciuni în Postul Adormirii Maicii Domnului se citesc zilnic. Paraclisul Maicii Domnului e cel mai frecvent, alături de Acatistul Adormirii și, spre praznic, Prohodul Maicii Domnului. Postul se numește popular și Postul Sfintei Mării, nume legat de cinstirea Fecioarei Maria stabilită la Sinodul de la Efes, din anul 431.
În unele zone, praznicul din 15 august rămâne un prilej de întâlnire a familiei și de pomenire a celor plecați. Vine adesea cu parastas, colivă și lumânare la mormânt. Multe familii din București și Ilfov aleg exact această perioadă pentru o astfel de slujbă de pomenire a celor dragi. Praznicul cade adesea aproape de o dată importantă pentru familie.
Praznicul din 15 august cade an de an în altă zi a săptămânii, iar în 2026 pică sâmbătă. Rânduiala rămâne aceeași, indiferent de zi: postul se încheie pe 14 august, iar dezlegarea deplină vine odată cu praznicul. Doar dacă 15 august pică miercuri sau vineri, unii duhovnici recomandă dezlegare suplimentară la pește.
Concluzie
Ce reții din acest post
- Acest post ține 14 zile, de la 1 la 14 august, potrivit calendarului bisericesc.
- Se numește popular și Postul Sfintei Mării, tradiție de aproape 1.600 de ani.
- Regimul e aspru, cu o singură dezlegare la pește, pe 6 august, de Schimbarea la Față.
- Praznicul din 15 august rămâne, în multe familii, și un prilej de pomenire a celor dragi.
Continuă documentarea
Este firesc să ai întrebări despre cum se ține corect, sau ce înseamnă pentru cei care îl respectă an de an. La fel se întâmplă la celelalte posturi mari din calendarul bisericesc. Fiecare familie găsește propriul ritm, între rânduiala bisericească și puterile fiecăruia. Dacă vrei să afli mai multe despre tradițiile de pomenire din Biserica Ortodoxă, citește despre Înălțarea Sfintei Cruci și despre perioada de doliu.